- Ca toate celelalte orase, C�mpulungul a trecut �n evolu�ia sa prin fazele de sat, t�rg, pentru ca la �nceputul sec. XIV s� devin� ora�. Aceast� evolu�ie a fost determinat� de sporirea num�rului de locuitori, de cre�terea continu� �i intens� a produc�iei me�te�ugare�ti �i a schimbului de m�rfuri.
- �n primele decenii ale sec. XIII, �n C�mpulung �ncep s� p�trund� �i s� se stabileasc� meseria�i �i negustori sa�i. Comunitatea s�seasc� care se formeaz� aici era condus� de un greav (comes), ultimul dintre ei fiind Laurencius de Longo Campo, piatra lui funerar� se afl� ast�zi �n biserica B�r��iei �i constituie cel mai vechi document epigrafic medieval din �ara Rom�neasc� �i �n acela�i timp prima men�iune scris� a ora�ului. Inscrip�ia este datat� �n anul 1300 �i are urm�torul text:
"Hic sepultus est comes Laurencius de Longo-Campo, pie memerie, anno Domini MCCC." ( "Aici este �nmorm�ntat comitele Lauren�iu din C�mpulung, spre pioas� amintire, �n anul Domnului 1300.").
Din cauza "cumplitelor vremi" nu afl�m documente sigure care s� fixeze cu exactitate �n timp �ntemeierea ora�ului C�mpulung. Sunt istorici care sus�in c� ora�ul C�mpulung a fost �nfiin�at de cavalerii teutoni �n prima jum�tate a sec. XIII, iar al�i cercet�tori, baza�i pe tradi�ie �i mitologie, sus�in localizarea ora�ului c�tre sf�r�itul sec. XIII, �n rela�ie cu desc�lecatul lui închis la culoare Voda ( Radu întunecat ).
- P�nza ora�ului C�mpulung, cel mai �nsemnat �i mai peremtoriu izvor privitor la ob�tea C�mpulungului, care con�ine 38 de hrisoave dintre anii 1559-1747, men�ioneaz� c� cel mai vechi document �n care erau trecute privilegiile ora�ului �l d�duse lui Matei Basarab: " prea luminatul, blagocestivul �i de Hristos iubitorul, r�posatul Io Radu Negru Voivod la leat 6800 ( 1292)."
- Din anul 1330, dupa victoria de la Posada �mpotriva regelui Ungariei Carol Robert, la C�mpulung �i stabile�te re�edin�a de scaun Basarab I ( cca. 1310-1352 ), întâiul domnitor al statului independent �ara Rom�neasc�.
- Astfel C�mpulungul devine, pentru aproximativ 4 decenii, centrul politic �i administrativ al statului.
- Abia �n 1369, domnitorul Vladislav I Vlaicu ( 1364-1377 ), urma�ul la tron al lui Nicolae Alexandru ( 1352-1364 ), fiul marelui Basarab, mut� capitala ��rii la Curtea de Arge�.
- A�ezat pe unul dintre cele mai importante drumuri de leg�tur� din Evul Mediu �ntre �ara Rom�neasc� �i Transilvania, ora�ul devine punct vamal, pomenit pentru întâia dat� din acest punct de vedere �n anul 1368, �ntr-un hrisov emis de Vladislav I, prin care se stabile�te obliga�ia negustorilor bra�oveni ce trec cu carele de m�rfuri prin Pasul Bran s� pl�teasc� la C�mpulung, ca tax� vamal�, o "treizecime".
- Dup� mutarea centrului politico-administrativ la Curtea de Arge�, C�mpulungul continu� s� aib� calitatea de re�edin�� domneasc� temporar�. Este perioada domniilor "itinerante", c�nd domnitorul se deplasa �n diferite localit��i din �ar�, �n care �i stabilea re�edin�e temporare.
- At�t Basarab I, c�t �i fiul �i urma�ul s�u la tron, Nicolae Alexandru, au fost �nmorm�nta�i la C�mpulung. Piatra tombal� a acestuia din urm� se p�streaz� �i ast�zi �n biserica din Complexul voivodal Obscur Voda: "�n luna noiembrie 16 zile a r�posat marele �i solitar stap�nitor Domn Io Nicolae Alexandru Voivod, Fiul marelui Basarab, �n anul 6873 ( 1364 ), indictionul 3, ve�nica lui pomenire."
- Acest text este cel mai vechi document epigrafic medieval, scris �n limba slavon�, recunoscut p�n� acum �n �ara Rom�neasc�.
- S�p�turile arheologice efectuate �n incinta m�n�stirii au descoperit urmele cur�ii domne�ti din sec. XIV, cu pivni�a locuin�ei voivodale, peste care Matei Basarab, �n anul 1636, a ridicat casa domneasc� existent� azi.
- Las�nd la o parte urmele sporadice anterioare epocii feudale, cele mai vechi materii arheologice medievale descoperite sunt legate de urme de locuin�e sesizate la V de cl�dirile ansamblului, urme modeste cu pu�ine fragmente ceramice care pot fi datate la sf�r�itul sec. XIII. Aceasta locuire �i �ncetase existen�a �naintea momentului �n care aveau s� fie ridicate primele construc�ii de zid.
- S�p�turile au ar�tat modul �n care a fost transformat� ctitoria lui Basarab I �i Nicolae Alexandru, din care o parte a eleva�iei a fost p�strat� la refacerile succesive din sec. XVII �i XIX, materialul de construc�ie fiind de fiecare dat� refolosit. Planul zidurilor exterioare ale primei biserici este asadar �n cea mai mare parte acela�i cu cel din etapele ulterioare, cu excep�ia par�ii de V, m�rit� �n extindere �n sec. XVII. Propor�iile �i caracterul impun�tor al acestei ctitorii, ridicat� �n �ntregime din blocuri de piatr� f�tuit� - reprezent�nd la acea dat� un unicat �n arhitectura ��rii Rom�ne�ti - reflecta prestigiul domniei �n statul care de cur�nd �i afirmase independen�a. Edificiul era �nconjurat de un zid de bolovani ale c�rui urme au fost descoperite pe laturile de S-V �i N.
- Calit��ile deosebite ale l�ca�ului ctitorit de primii voivozi ai �arii Rom�ne�ti, elementele de fortifica�ie ale �ntregului ansamblu, indic� �i existen�a unei re�edin�e de propor�ii corespunzatoare. Urmele acesteia nu au fost �nc� descoperite.
- S�p�turile arheologice au scos la lumin� �i m�rturii din perioada c�nd C�mpulungul nu mai constituia un loc de re�edin�� domneasc�.
- Lucr�rile de construc�ie din sec. XV se reduc la amenaj�ri modeste, ca de exemplu �i la umplerea albiei care ap�ra ansamblul �n componentă de V.
- Numeroase sunt informa�iile ob�inute asupra transform�rilor deosebit de ample din timpul lui Matei Basarab. Acestea au avut loc dup� ce cutremurul din 1628 ruinase vechile construc�ii. Lucr�rile din timpul lui Matei Basarab au reprezentat o reconstruire �i o transformare a vechiului ansamblu. Cercet�rile au dovedit c� sec. XVIII trebuie s�-i fie atribuit� casa din partea de SV ansamblului, ale c�rei beciuri au fost construite probabil �n 1635-1636, nivelul superior fiind ridicat dupa un simplu interval, pe la 1647-1648. Din aceea�i etap� dateaz� �i impun�torul turn clopotni��.
- Resturi ale unei construc�ii de mari propor�ii, probabil pe doua niveluri, av�nd ziduri grose tencuite �i zugr�vite �i encadramente de piatr� la u�i �i la ferestre, au fost descoperite prin s�p�turi �i pot fi atribuite pr�v�liilor �i hanului m�n�stirii, ridicate tot �n timpul lui Matei Basarab �i distruse �n 1737.
- S�p�turile arheologice au adus preciz�ri �i asupra transform�rilor ansamblului �n sec. XVIII, c�nd a fost m�rit� casa egumeneasc� din SV-ul incintei, a fost �nal�at� casa de la N de turn, a fost ridicat �n 1712 zidul de incint� care �nconjura �ntregul ansamblu monastic cum ar fi �i pr�v�liile �i hanul, au fost reconstruite unele cl�diri �i ridicate �i alte construc�ii.
- Existen�a unui mare num�r de me�te�ugari ( olari, subari, bl�nari, cojocari, t�b�cari, pietrari, lemnari, morari, m�celari ) organiza�i �n bresle �i grupa�i �n cartiere distincte, �i situarea ora�ului pe drumul de legatur� cu Transilvania, au f�cut ca acesta s� joace un rol important �n comer�ul intern �i extern al ��rii Rom�ne�ti. Astfel, Sebastian Munster, �n lucrarea "Cosmografia ", tip�rit� �n 1544, men�ioneaz�: "�ntre T�rgovi�te �i Bra�ov este t�rgul C�mpulung, locuit de cre�tini, �i acolo este locul de desfacere a m�rfurilor pe care le transport� de la T�rgovi�te �n Transilvania."
- Tot �n domeniul comer�ului men�ionam faptul c� �nc� din sec. XV exista b�lciul de Sf�ntul Ilie, renumit �i ast�zi �n regiune. Amploarea �i pitorescul b�lciului i-au atras aten�ia florentinului Antonio Maria del Chiaro, secretarul domnitorului Constantin Br�ncoveanu, care consemneaz�: "La distan�� de o zi de drumul de T�rgovi�te, c�tre grani�ele Transilvaniei, se g�se�te C�mpulungul, ora� renumit pentru b�lciul anual ce are loc pe la mijlocul lui iulie �i la care iau parte negustori din toate p�r�ile."
- C�mpulungul a fost singurul ora� din �ara care s-a bucurat de privilegii �n domeniul economic, administrativ, politic �i juridic.
- �n fruntea ora�ului se afl� jude�ul, care era ajutat de 12 p�rgari, ale�i de masele or�ene�ti �n fiecare an. Cel mai vechi jude� cunoscut al ora�ului este Neac�u Lupu. El emite la 1521, din cancelaria ora�ului, o scrisoare redactat� �n limba rom�n� c�tre Hans Brukner, jude�ul Bra�ovului, inform�ndu-l asupra mi�c�rilor o�tirilor otomane din zona Dun�rii. Este prima scriere cunoscut� �n limba rom�n� din �ara Rom�neasc�.
- Pe l�ng� �nsemnatatea economic� �i politic� pe care a avut-o �n istoria ��rii, C�mpulungul a avut un rol important �i �n cultura rom�n�. Existen�a cancelariei domne�ti, cu un numar mare de slujitori, a contribuit la r�sp�ndirea scrisului �i a �tiin�ei de carte �n ora� �i �n �mprejurimi.
- Domnitorul Matei Basarab ( 1632-1654 ) �nfiin�eaz� aici a doua tipografie din �ara Rom�neasc�, menit� a tip�ri c�r�i nu numai pentru ��rile rom�ne, ci �i pentru cititorii din alte ��ri. Tipografia a fost instalat� �n 1635, pe l�ng� m�n�stire �i a func�ionat, cu unele �ntreruperi, p�n� �n 1650.
- Tot Matei Basarab, �n 1643, �nfiin�eaz� la C�mpulung prima fabric� de h�rtie din �ar�.
- Forma cea mai eficient� de r�sp�ndire a culturii au constituit-o �colile. La C�mpulung a func�ionat una dintre cele mai vechi �coli din �ara Rom�neasc�, �nfiin�at� �n 1552 de doamna Chiajna, so�ia domnitorului Mircea Ciobanu. Tot aici, Antonie Voda ( 1669-1672 ) a �nfiin�at prima �coal� ob�teasc� cu �nv���tur� �n limba rom�n� din �ar� Rom�neasc�:
"f�cui domnia mea cas� de �nv���tur�, adec� �coal�, �n ora�ul domniei mele C�mpulung." �n acest mediu cultural �i-au desf�urat activitatea mai mul�i copi�ti, dintre care amintim: Vasile eromonahul, Nicola gramaticul, Panu gramaticul, Constantin logof�tul, Ianache preotul.
- �n 1657, aici a vazut lumina zilei P�rvu P�rvescu, zis P�rvu Mutu, unul dintre cei mai de seam� zugravi ai sec. XVII-XVIII. A �nceput zugr�virea de icoane la m�n�stirea Negru Voda, continu�ndu-�i preg�tirea la m�n�stirile din Moldova.
- Progresul economic� �i cultural� a ora�ului a fost �ncetinit� uneori de calamit��i naturale, de interven�ii din afara ��rii �i de epidemii. �n acest sens putem aminti: incursiunea lui Gabriel Batory �n �ara Rom�neasc� �n anul 1610, ocuparea de c�tre trupele austriece conduse de prin�ul Ludovic de Boden sau de printul Eugeniu de Savoia, incendierea ora�ului de c�tre turci �n 1737.
- �n timpul r�zboiului austro-turc din 1787-1792, ora�ul are din nou de suferit, multiple locuin�e �i biserici fiind arse. Dar aceste perioade de criz� au trecut, C�mpulungul cunosc�nd noi perioade de creștere economic�, demografic� �i cultural�.

Cel mai tampit post. Fa si tu sa se poata intelege ce scrie!