Textul de mai jos nu imi apartine, l-am luat de pe net, dar il consider util pentru cei ce studiaza arhitectura.
"Stilul arhitectural brancovenesc
Intre 1678 si 1725 in arta romaneasca a aparut un stil special si anume "stilul brancovenesc" dupa numele domnitorului roman Constantin Brancoveanu (1688-1714). Aceasta perioada a artei romanesti este un ultim moment de sinteza si inflorire a artei postbizantine intr-o epoca in care arta balcanica era inca fidela traditiei ortodoxe.
In aceasta epoca domni ca: Serban Cantacuzino, Constantin Brancoveanu, Nicolae Mavrocordat, mitropoliti ca Varlaam, Theodosie, Antim Ivireanu, episcopi ca Stefan Mitrofan, stareti ca arhimandritul Ioan de Hurezi, Ilarion de Cozia si eruditi ca fratii Greceanu, Radu Popescu, Constantin Cantacuzino realizeaza in acelasi timp o ampla opera de reactualizare a traditiei bizantine. La curtea domneasca a avut loc o adevarata Renastere bizantina. El reprezinta un sincretism intre traditii artistice locale, valahe, bizantine si alte influente orientale si forme occidentale, ale Renasterii, cum ar fi scoala italiana.
In secolul al XVIII-lea, stilul brancovenesc a ajuns stil national si s-a raspandit in toata Tara Romaneasca ajungand pana in Transilvania.
Stilul arhitectural brancovenesc este recunoscut astazi ca fiind “primul stil romanesc”. Principalele caracteristici ale stilului sunt: elementele de pietrarie prelucrata artistic; relieful accentuat prin tehnica "a jour" atat in sculptarea pietrei (capitelurile din biserica manastirii Sinaia, balustrada pridvorului de la biserica Stavropoleos din Bucuresti), cat si in prelucrarea artistica a lemnului (tample, jilturi domnesti sau arhieresti); predomina motivele vegetale: acantul, vrejuri, strugurii, floarea soarelui; incepe inca timid sa se dezvolte sculptura figurativa: apar personaje biblice (Moise, Aaron, Samson in lupta cu leul, cei 4 evanghelisti insotiti de simbolurile lor) sau chipuri de ingeri; se contureaza un tip nou de coloana, derivata din cea corintica, dar cu capiteluri mai putin dezvoltate; in pictura se amplifica portretele votive.
Pridvorul deschis se generalizeaza catre sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul celui urmator, fiind unul din elementele specifice “stilului brancovenesc”.
Stilul brancovenesc s-a nascut la Hurezi unde se afla principala ctitorie de cult a lui Constantin Brancoveanu si, totodata, cel mai vast ansamblu de arhitectura monastica din Tara Romaneasca, (1690-1697). Fatadele tencuite sunt decorate cu arcaturi, cele din registrul superior avand centrul marcat de un element circular, ca o cununa. Elementele florale in culori vii dau tentă numeroaselor scene biblice din biserica. Pentru aceasta Brancoveanu si-a ales cei mai priceputi mesteri: Manole, Caragea, Istrate, carora le impune sa creeze un stil romanesc. Fresca de la Hurezi este unica in tot spatiul rasaritean, pentru ca imbina extrem bine iconografia religioasa si compozitia cu caracter laic
Mogosoaia si Potlogi sunt singurele palate brancovenesti ramase in Romania.
Cel mai reprezentativ monument civil produs in stil Brancovenesc, datand din anul 1702, este Palatul de la Mogosoaia. Palatul are elevatia pe trei niveluri, incluzand un beci monumental, boltit, cu stalp central de sustinere. In vremea lui Constantin Brancoveanu incaperile aveau picturi murale. Loggia si foisorul, cu pietraria lor artistic lucrata, dau nota de inconfundabil stil brancovenesc. Scarile exterioare conduc din curtea palatului intr-un balcon poziționat in mijlocul fatadei principale.
Cel de al doilea palat brancovenesc se afla la Potlogi, jud. Dambovita si a fost construit de Constantin Brancoveanu in 1698, pe locul unei curti boieresti. Fatada orientata spre un elesteu are o dubla loggie. Pe fatada opusa, spre curte, compozitia este dominata de foisorul cu scara exterioara, asemeni celui de la Mogosoaia. Decoratia palatului cuprindea motive florale de inspiratie persana. In varianta de la Potlogi, ele sunt confecționate in stuc.
Principala caracteristica a acestui stil întrebuințat la Mogosoaia si Potlogi, este tratarea peisagistica elaborata ce cuprinde gradini si zone cu apa, centrate pe un palat a carui simetrie interioara este incadrata de peisajul inconjurator. Exemple suplimentare ale acestui stil se intalnesc in sculpturile si picturile murale, care sunt caracterizate de exaltare similara naturii, dupa cum e evidenta si in recurenta motivelor cu flori si vegetale.
In Bucuresti s-au pastrat cele mai multe constructii apartinand stilului brancovenesc, majoritatea fiind lacasuri de cult.
Mitropolia Romaniei este o biserica construita in stil Brancovenesc cu un formă exterior nu cumplit de frumos, dar cu un interior de o rara frumusete.
In Muntenia si Oltenia in realizarea picturilor si sculpturilor vechi apar adevarate dantelarii in lemn, ca la manastirile Govora si Horezu sau la biserica Sfantul Spiridon din Bucuresti.
Din stilul brancovenesc al artei romanesti din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea se mai pastreaza astazi case si conace boieresti ca de pildă cea a banului Cornea Brailoiu din Vadeni si a Glogovenilor din Glogova, Casa Baniei din Craiova, jud. Dolj , Conacul Druganescu din Floresti-Stoenesti, jud. Giurgiu, secolul al XVIII-lea, exemplu de arhitectura civila post-brancoveneasca cu loggie si foisor .
Enumeram cateva biserici construite in stilul brancovenesc: Biserica Sf. Treime, din Afumati, Ilfov, construita de stolnicul Constantin Cantacuzino (1696), Manastire de stil brancovenesc Aninoasa, jud. Arges (1729-1730), Biserica fostei manastiri din Baia de Arama, jud. Mehedinti , 1699. Ctitor Milco Baiasul, Biserica Tuturor Sfintilor din Baia de Fier, jud. Gorj este ctitoria egumenului Dionisie Balacescu de la Hurez (1748-1749), Manastirea Govora, jud. Valcea, Biserica Adormirii Maicii Domnului (1691-1697) din Ramnicu Sarat, jud. Buzau, ctitorie a spatarului Mihail Cantacuzino, manastirea Sambata de Sus, jud. Brasov - Ctitorie a vornicului Preda din 1657, Biserica de la Surpatele, jud. Valcea .
Ansamblul din Sinaia, jud. Prahova include doua biserici. Manastirea Sinaia este o ctitorie a spatarului Mihail Cantacuzino. Interesante la acest mic edificiu cu pridvor deschis sunt elementele de pietrarie: coloanele pridvorului, coloanele cu capiteluri traforate care marcheaza trecerea dintre pronaos si naos, dar, mai ales, ancadramentul usii, revolutionar prin reprezentarile antropomorfe, pana atunci strict evitate in ortodoxia romaneasca. Stilul intregului complex este brancovenesc, ctitorul fiind un unchi matern al domnitorului."
Palatul de la Mogosoaia
http://www.ici.ro/romania/ro/cultura/a_mogosoaia.html
Ultima modificare efectuata D. Radu la 25/11/2008 00:18, modificat de 2 ori in total



[/URL]
[/URL][URL=http://g.imageshack.us/thpix.php]
[/URL]
[/URL][URL=http://g.imageshack.us/thpix.php]
[/URL]
[/URL][URL=http://g.imageshack.us/thpix.php]
[/URL][URL=http://g.imageshack.us/thpix.php]
[/URL][URL=http://g.imageshack.us/thpix.php]
[/URL] [URL=http://img300.imageshack.us/my.php?image=dscf3101vp6.jpg]
[/URL][URL=http://g.imageshack.us/thpix.php]
[/URL][URL=http://g.imageshack.us/thpix.php]
[/URL][URL=http://g.imageshack.us/thpix.php]
[/URL][URL=http://g.imageshack.us/thpix.php]
[/URL]